Maroc - o destinatie cu multe necunoscute (part 1 )


 

Care este primul lucru care-ti vine in minte cand te gandesti la Maroc? Sa fie: desert, camile, beduini, femei cu fata acoperita? Acestea ar fi detaliile cele mai promovate pe internet. Dar Maroc este mult mai mult decat atat.

Ca sa descoperi un popor este nevoie sa mergi si sa traiesti ca locuitorii lui. Realitatea unei destinatii nu este cea prezentata in hotelurile club de 4 si 5 stele, in care nu realizezi daca te afli in Grecia, Turcia sau oricare alta tara de pe glob. In care ai totul intr-un singur loc, de la mancare, distractie, cazare, club, jocuri pentru copii, piscina, sala de fitness si lista poate continua.

Vrei sa vezi realitatea? Mergi si cazeaza-te in Riadurile vechi de 300 ani, in care mirosul de vechi este atat de pregnant ca ai nevoie de ramurele de menta in loc de odorizant. Un Riad (casa marocana traditionala) este o locatie unica prin modul in care a fost construita, cu gradina interioara, cu fantana, cu petale de trandafiri, cu terasa de pe acoperis de unde poti vedea intreg orasul si poti bea un ceai de menta atat de diferit de orice alt ceai baut acasa.

Managerii, proprietarii ridurilor, sunt oameni atat de simpli, fara pretentii de directori si fara cravata. Oameni care prin simplitatea portului si a vorbei iti transmit atat de multa liniste, deconectare de viata ta agitata si iti ofera sprijinul lor pentru orice ai nevoie.

Realitatea dintr-o tara ca Maroc te izbeste inca din momentul in care urci in avion, un avion plin de localnici care se intorc acasa de la lucrul din Italia (daca alegi sa mergi via Bergamo), femei cu 2, 3 , 4 copii, imbracate in rochiile lor lungi, fara sa li se vada gleznele sau umerii, sau chiar si cu fetele acoperite - cele mai religioase dintre ele. Zumzetul din avion, limba total necunoscuta, culoarea pielii lor, agitatia, forfota nu au cum sa nu-ti dea emotii, sa te faca sa te intrebi oare unde vom ateriza, oare vom avea o vacanta asa cum am avut in Grecia, Turcia, Bulgaria sau orice alta tara europeana?

Urmatorul soc este la aterizare. In Fez avionul ne-a lasat pe pista, nu a fost nici burduf  si nici masina care sa ne preia si sa ne duca in aeroport. Am mers pe jos pana in aeroport, unde conform legislatiei lor este nevoie de completarea unui formular pentru a obtine viza de intrare in tara.

Va urma....

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Cele mai frecvente greseli la inceput de antreprenoriat

Mamele singure au superputeri! Campanie de strangere de fonduri!

Ghid de nutritie si stil de viata sanatos